Bunicul caracatiței?!? Amonitii sunt o subclasă a moluștelor (rude cu melcii, scoicile și alte animale asemănătoare, cel mai apropiați ca aspect din fauna actuală fiind Nautilus) ce trăiau exclusiv în mediu marin. Au trăit, din Triasic (acum aproape 200 de milioane de ani) până în Cretacic (acum 65 de milioane de ani), fiind contemporani cu dinozaurii și probabil au fost afectați de modificările suferite de planeta noastră din acea vreme.
Curiozități din lumea amoniților : care era cel mai mare (Parapuzosia seppenradensis – 3 meteri și 1500 kg) sau cel mai mic amonit (câțiva milimetri), mod de fosilizare diferit (silicifiere – opalitizare, piritizare, recristalizare, mulaje, etc.)
Datorită asemănării cochiliei cu coarnele răsucite ale zeului grec Ammon, acest grup de moluște a primit numele de Amoniți. Ei nu au dispărut se pare total, ci pot fi considerați strămoși ai caracatițelor (ale căror impresiuni descoperite până acum au vârste mai mici dispariției amoniților). Amoniții prezintă similarități față de caracatițe în ceea ce privește aspectul (le lipsește cochilia, în rest au păstrat caracterele morfologice ale corpului moale: tentaculele, apectul alungit al corpului, dispunerea ochilor) dar și modul lor de viață (sunt tot prădători, înoată folosindu-se de tentacule și utilizând la maxim forma lor hidrodinamică – să fie acesta un motiv pentru care au renunțat la cochilie?).
4, 10 12, 18 19 iunie 2018 27,28,29,30,31 august 2018 Interval orar 10.30.-12.00 PRET bilet 20 lei
Misterul plantelor fosile
Plantele, încă de acum peste două miliarde de ani, când au apărut pe Pământ în apă (mări și oceane), au dat tonul evoluției și dezvoltării vieții, fiind prima verigă din lanțul trofic. Cu o prolificitate extraordinară, au constituit fitoplanctonul care a modelat și continuă să modeleze compoziția gazelor din atmosferă. Astăzi, diversitatea plantelor din apă sau de pe uscat este incomensurabilă și într-o continuă transformare, în funcție de relief, nutrienți, expoziția solară sau distribuția latitudinală pe planeta noastră.
De-a lungul erelor geologice foarte puține viețuitoare au fost capabile să lase mărturii palpabile asupra existenței lor, prin prezervarea unor fragmente ale acestora în substanțe care au rămas stabile chimic perioade de timp foarte îndelungate.
O categorie importantă a rămășițelor de viețuitoare conservate în roci este cea a plantelor fosile. Acest fenomen natural, rar întâlnit și cunoscut doar de către specialiști (paleontologi), cel al conservării unor părți din plante în diverse sedimente (pământuri) este greu de conceput chiar și pentru mulți curioși. Cum se pot păstra în pietre părți din diverse plante, unde se pot găsi ele în țară sau străinătate și când au „intrat“ acestea în piatră, sunt întrebări care pot elucida o parte din misterul plantelor fosile.
Colecțiile Muzeului Național de Geologie cuprind numeroase astfel de rămășițe de plante fosile: trunchiuri de conifere sau ferigi arborescente, frunze, fructe, semințe sau flori găsite în spărtura unor roci sedimentare descoperite în România și care sunt folosite ca material didactic sau etalate ca niște minuni ale naturii. Dar misterul existenței lor rămâne și poate fi explicat în cadrul lecției noastre, prin detalii asupra procesului de transport al resturilor de plante fosile și fixarea lor în sedimente, care vor deveni ulterior diverse roci, sau, prin informații asupra tipurilor și fragmentelor de plante care pot fi păstrate în stare uneori perfectă pentru milioane de ani, în roci.
Calendarul lectiilor : 18,19,23,24,15,16,27 iulie 2018 1,7,9,23,24,27,28,29,30,31
Rolul focului în formarea „pietrelor”
Piatra este o noțiune generală pentru un mineral sau o rocă. Mineralele sunt substanțe anorganice omogene din punct de vedere fizico-chimic, formate natural în scoarța terestră, în condiții de geneză foarte diferite, controlate de procese geologice complexe. În prezent se cunosc peste 5000 de specii, din care 20 sunt foarte frecvente, 9 dintre ele alcătuind 95% din scoarța terestră. Gruparea naturală a mai multor minerale alcătuiesc rocile, majoritatea sunt generate cu ajutorul focului (energiei temice).
Cum recunoaștem pietrele în teren: proprietăți morfologice, proprietăti legate de coeziune (duritate, clivaj, spărtură, greutate specifică), proprietăți optice (culoare, culorea urmei, transparență, luciu) și alte proprietăți (magnetism, miros, gust, reacție cu acid clorhidric, fluorescența)
Aplicații practice:
– Nisipul sub lupă: culoare/tipuri de particule, grad de rotunjire/prelucrare, metode de separare
– Pot pietrele elibera focul? Ce este cremenea (cuarț-silex-chert-cuartit
Calendarul lectiilor : 2, 3, 5 , 30, 31 iunie 2018 2,3,20,21,22 august 2018 Interval Orar: 15-17.00 Pret bilet 20 lei
Vulcanii: fereastră spre adâncul Pământului
Dintre toate manifestările Pământului, nici una nu se compară cu forța și diversitatea spectacolului oferit de erupția vulcanilor, monumente naturale inegalabile care prin explozii, artificii și răuri de lavă, nori arzători și coloane uriașe de cenușă stau ca mărturie a unei planete vii, în continuă mișcare. Istoria convețuirii oamenilor cu munții de foc este îndelungată. La umbra lor, de cele mai multe ori a fost bine; alteori mai puțin. Încercând să-și înțeleagă puternicii și imprevizibilii vecini, oamenii i-au divinizat, au recurs la magie și rugăciuni, ajungând ca astăzi să îi studieze apelând la cele mai performante aparate și cele mai avansate teorii. Dar, pentru a fructifica toate darurile vulcanilor, de la solurile deosebit de fertile până la minereurile de aur și alte metale, este nevoie de specialiști, iar pentru că toți marii specialiști au început de mici, vă propunem o lecție de vulcanologie adresată viitorilor geologi.
Pe parcursul lecției vom parcurge atât teoretic cât și practic aspectele fundamentale ale vulcanilor, cât și interacțiunea oamenilor cu aceștia. Vom aborda motivul apariției și erupției vulcanilor, rocile care apar în urma activității lor, fenomenele vulcanice din trecutul geologic al României, pericolele care pot apărea, precum și bogățiile din subsolul vulcanilor, fără de care viața modernă nu ar exista. Aspectele teoretice acoperă o gamă largă de subiecte și sunt îmbinate cu activități practice care vor ilustra și fixa noțiunile predate, lecția culminând cu confecționarea individuală a unui vulcan și provocarea unei erupții. La final vom premia cei mai fumoși vulcani și cele mai spectaculoase erupții.
Calendarul întâlnirilor: 9, 11, 13, 16, 17 iulie 2018 6, 8, 10, 13, 14 august 2018 Interval orar: 11.00-13.00 Pret bilet 20 lei