În august vă propunem ca eșantion al lunii un mineral al cărui nume provine de la culoarea tipică, albastru deschis, celestina. Prima denumire a mineralului a fost dată de Andreas Gotthelf Schütz în anul 1791, și anume fasriger schwerspath. Șase ani mai târziu (1797) Martin Klaproth îl redenumește schwefelsaurer strontianite aus Pennsylvania iar în anul 1798 Abraham Gottlieb Werner îi atribuie numele de zoelestin (în limba germană), de la termenul latin cœlestis care înseamnă celest (ceresc), o aluzie la culoarea albastră specifică, asemănătoare culorii cerului.

Deși mineralul era cunoscut dinainte de anul 1791 (în Sicilia, povincia Agrigento, a fost menționat alături de sulf, gips și aragonit) se credea că elementul chimic principal din compoziția acestuia era bariul deoarece stronțiul nu era încă descoperit. Odată cu descoperirea stronțiului în anul 1780 și descrierea oficială a acestuia în anul 1792 celestina și-a căpătat numele folosit și astăzi și recunoscut de IMA (International Mineralogical Association) în anul 1967.

Celestina are formula chimică SrSO4, face parte din gupul baritinei, seria baritină – celestină, cristalizează în sistem ortorombic, poate avea culori diferite (albastru pal, alb, roșcat, maroniu, uneori ușor verzui), prezintă luciu sticlos și este un mineral transparent până la translucid. Are origini sedimentare (format prin fenomene de diageneză) dar a fost întâlnit și în filoane hidrotermale. Interesant este faptul că, deși majoritatea radiolariilor au schelete alcătuite din silice (varietatea opal), există clasa Acantharea al căror schelet este format din celestină.

Cristale de celestină au fost descrise și în mediul carstic – cea mai cunoscută peșteră cu cristale mari de celestină este situată în apropierea satului Put-in-Bay, Ohio, pe Insula South Bass din Lacul Erie, SUA. Considerată inițial cea mai mare geodă de celestină din lume, de origine geotermală, cu lățimea de 11 m, a fost descoperită întâmplător în anul 1897 de muncitorii care săpau o fântână pentru crama familiei Heineman și a fost amenajată pentru vizitare sub numele de Crystal Cave; în perioada prohibiției peștera a ajutat la salvarea afacerii familiei*.

* https://www.geologyin.com/2016/12/the-crystal-cave-in-ohio-huge-celestite.html.

Celestina (SrSO4) este principalul mineral de stronțiu, materie primă critică pentru Europa și SUA. Forme cristaline de celestină apar și în Canada, Mexic, Italia, Germania, Anglia, Norvegia sau Egipt. Cele mai frumoase cristale albastre de celestină provin în prezent din Madagascar.

Celestina a fost descrisă și în România. Cel mai mare de zăcământ de celestină se găsea în județul Cluj, localitatea Copăceni (Dăbăgău). Acesta a fost exploatat pentru scopuri industriale; în prezent, zăcământul este epuizat. O geodă frumoasă de celestină poate fi admirată în colecția Muzeului Geologic Național.